Tradiții de Paște

Tradiții de Paște în Bucovina.

Obiceiurile de Paște sunt consacrate, în primul rând, purificării sufletești și reînvierii naturii, fiind mai puțin fastuoase și mai mult îndreptate către valorile spirituale. În Săptămâna Mare, credincioșii țin post și păstrează o atitudine solemnă, amintindu-și de patimile Mântuitorului. Există credința că, în Joia Mare, sufletele celor decedați coboară pe pământ și rămân în preajma caselor lor până la Paște.

De asemenea, în această zi nu se spală rufe, iar cel care doarme peste măsură va fi leneș tot anul. Cojile de ouă rămase de la frământatul cozonacului se aruncă pe apă, vestindu-le astfel morților sărbătoarea Învierii. Dacă gospodinele prepară pască, crucea din aluat se păstrează și se pune în hrana animalelor, de Sfântul Gheorghe. În Vinerea Mare nu se aprinde focul, iar dacă plouă, se spune că anul va fi bogat.

Cea mai importantă tradiție din această perioadă este încondeiatul sau împistritul ouălor. În Joia și în Sâmbăta Mare, femeile vopsesc ouăle și le decorează după un meșteșug foarte vechi, specific acestei zone. Se folosește un instrument numit chișiță, cu un vârf metalic ascuțit, cu care se aplică ceară topită pe ouă; în această etapă se trasează modelul și motivele ornamentale. Cel mai des întâlnite sunt crucea, linia vieții, trifoiul, frunza de stejar, spicul de grâu, albina, creasta cocoșului, soarele, steaua. Acestea simbolizează credința în Dumnezeu, sănătatea, norocul, prosperitatea, fericirea.

Când ceara se răcește, ouăle sunt scufundate în băi de culoare obținute din plante; se folosesc frunze de nuc, viorele, măceș, arin, coajă de ceapă. Culorile sunt aplicate succesiv, iar părțile deja vopsite se acoperă cu ceară pentru ca nuanțele să nu se întrepatrundă. La final, toată ceara este îndepărtată de pe ou, modelul desenat inițial fiind frumos colorat. Bineînțeles, există și case unde se practică încondeierea cu pensula sau simpla vopsire, însă împistritul se remarcă drept o îndeletnicire dusă la rangul de artă.