Obiective turistice

Obiective turistice

Mănăstirile din Bucovina sunt cele mai renumite locașe de cult din Estul Europei, fiind principalele atracții turistice din zonă. Construite cu secole în urmă de domnitorii și boierii moldoveni, acestea sunt adevărate capodopere arhitecturale, fiecare cu particularitățile sale. Așadar, hai să vedem ce frumuseți ascunde acest colț de Rai.

1. Mănăstirea Moldovița.

De sub turnul înalt de piatră, străjuit de ziduri groase, se zărește silueta bisericii. Arcada împodobită cu motive florale vă conduce către curtea mănăstirii, înțesată de mândre flori colorate, care împodobesc și elegantele si modestele chilii ale maicilor.Adevărata bijuterie a artei moldovenești medievale, Moldovița are picturile foarte bine conservate, păstrând luminozitatea culorilor originale. Frescele împletesc influențele bizantine cu motivele tradiționale, redând scene biblice și istorice pe un fond predominant galben, care se armonizează perfect cu albastrul cerului și verdele ierbii. Între bogatele elemente figurative și decorative ale icoanelor se remarcă trăsături ale înfățișării localnicilor, surprinse de pictori in imaginile sfinților. Remarcabilă este scena asediului Constantinopolului, înfățișându-l pe patriarhul ortodox care cere ajutorul Fecioarei Maria pentru a-i înfrânge pe dușmanii perși și avari. Plasat într-un decor de secol XVI, episodul amintește de situația Moldovei amenințată de turci. Întreg ansamblul de picturi interioare si exterioare se bazează pe adevăruri ale religiei, pe care credincioșii le pot descoperi la Moldovița.

2. Mănăstirea Putna.

O mănăstire aparte pe plaiurile moldovenești este Putna, prima și cea mai importantă ctitorie a domnitorului Ștefan cel Mare. De peste cinci veacuri, aceasta atrage credincioșii prin istoria și legendele sale care o învăluie. Situată între Obcinele Bucovinei, într-un loc extrem de pitoresc înconjurat de dealuri împădurite și de peisaje sălbatice, mănăstirea poartă și în prezent urmele pământești ale ctitorului său, fiind loc de odihnă veșnică pentru domnitor și alți câțiva membri ai familiei sale.Cronicile vremii povestesc cum a fost aleasă locația mănăstirii. Ștefan cel Mare dorea să construiască o necropolă, care să fie totodată și fortificație pentru această zonă. El a tras la întâmplare cu arcul de pe Dealul Crucii, iar în locul în care s-a înfipt săgeata s-a pus temelia viitoarei mănăstiri. Trei ani mai târziu, in 1469, lăcașul de cult era complet construit și urma să devină inima culturală a Moldovei. Putna impresionează prin măreția sa, dar și prin liniștea sufletească pe care ți-o oferă. Refacută în repetate rânduri, după cutremure, incendii și năvăliri străine, mănăstirea este un ansamblu arhitectural, îmbinând elementele moldovenești specifice cu cele bizantine și gotice.L

3. Mănăstirea Sucevița.

Pe un drum de o frumusețe copleșitoare ce șerpuiește pe văi și culmi bogat împădurite, întrerupte de pășuni pe care se zăresc răzlețe căpițe aurii de fân, ajungeți la mănăstirea Sucevița. După serpentine străjuite de brazi seculari, între dealuri se vede un lăcaș de cult simplu care pare că se contopește cu natura. Aflată în incinta unui zid de piatră menit să o apere de năvălitori și flancată de cinci turnuri de pază întărite, mănăstirea este ctitoria fraților Movila, familie de boieri și domnitori. Legendele locului povestesc că pe acest loc se afla la începuturi o biserică de lemn; mai târziu, pentru a-și răscumpăra păcatele, o femeie a adus cu carul ei tras de boi, timp de 30 de ani, piatra necesară actualei construcții. Mănăstirea este considerată a fi ultimul lăcaș de cult din Moldova cu fațadele bisericii pictate, manifestare caracteristică domniilor lui Ștefan cel Mare si Petru Rareș.La Sucevița tradiția și inovația se împletesc într-un mod original în pictura exterioară, dominată de un verde de intensitatea smaraldului. În fresce sunt reprezentate narațiuni din Vechiul și Noul Testament, dar și atât de rar întâlnita „Scara a virtuților”. În această pictură sunt înfățișați călugări care încearcă să urce o scară cu 32 de trepte; deasupra, Hristos se roagă cu brațele deschise pentru aceștia, iar un grup de îngeri le susține eforturile. Dedesubt, călugării slabi sunt trași de pe scară și se zvârcolesc în agonie. În ansamblu, frescele de la Sucevița sunt mai austere, lipsind scenele istorice de la Moldovița sau Voroneț, însă peisajul în care verdele bisericii se contopește cu albastrul cerului este sublim..

4. Mănăstirea Arbore.

La Mănăstirea Arbore ajungeți cu ușurință, fiind situată chiar în inima satului omonim. Împrejmuită cu gard de lemn și având o curte simplă, biserica nu pare să aibă fastul celor ridicate de Ștefan cel Mare. Fiind o ctitorie boierească, aceasta este construită din cărămidă și nu are turle, însă uimeste prin stilizare. Arcadele joase și arcele moldovenești îi conferă proporții echilibrate, iar în interior se păstrează cel mai valoros însemn funerar de stil gotic din Moldova, chivotul de mormânt al hatmanului Luca Arbore, ctitorul bisericii. Frescele din interior se remarcă prin arta portretului, înfățișând membri ai familiei lui Luca Arbore. Icoanele au nimburile aurite, semn al bogăției reprezentanților feudalității, chiar în acea perioadă de conflicte permanente cu Poarta otomană. În picturile exterioare se remarcă pigmentul albastru, atât de apreciat la Voroneț, oferind acestora o notă fermecătoare și continuitatea spre cer. Așezată într-un decor rural ce se deschide spre o vale largă unde adesea oamenii lucrează pământul cu spor, Mănăstirea Arbore este locul ideal pentru cugetare și restabilirea legăturii cu divinitatea