Tradiții de iarnă

Tradiții și obiceiuri de Crăciun și Anul Nou.

Pe plaiuri bucovinene, Crăciunul este cea mai așteptată sărbătoare a anului, fiind celebrat cu o suită de ritualuri spectaculoase, menite să aducă belșug, sănătate și vitalitate. Începând cu ziua Sfântului Nicolae, când copiii cuminiți sunt răsplătiți cu daruri, iar cei neascultători primesc nuiele, gospodarii intră în febra pregătirilor; casele și curțile sunt curățate, bucătăriile, aprovizionate, bărbații sacrifică porcul, iar tinerii formează cete și aleg repertoriul de colinde.

Grupurile de colindători se organizează încă din Postul Crăciunului, când se stabilesc membrii, conducătorul și recuzita. Ceata este o emblemă și un motiv de mândrie pentru sat, fiind alcătuită din tineri cu ținută aleasă, comportament impecabil și voce plăcută.

În Ajun, copiii și flăcăii cutreieră ulițele și se opresc la toate casele pentru a face urări de bine. În Bucovina, colindele au rolul de a îndepărta spiritele rele și de a purifica sufletele, de aceea se spune că în această zi trebuie să ai poarta deschisă. Pe lumină, cei mici sunt primii care vestesc nașterea lui Iisus, primind în dar colaci, mere și nuci. Odată cu lăsarea serii se aud glasurile hotărâte ale feciorilor; îmbrăcați în costume tradiționale și purtând cojoace decorate cu panglici colorate, se opresc în special la casele fetelor nemăritate. În cazul cetei însoțită de muzicanți, tinerele sunt invitate la joc de către conducător sau de către tânărul care le place

În Ajun, la primele ore ale dimineții, gospodarul aduce în casă surcele și le împarte membrilor familiei, dorindu-le sănătate și prosperitate. Femeile aruncă semințe de cereale spre răsărit pentru ca recoltele să fie bogate și pun aluat la rădăcinile copacilor pentru ca aceștia să fie rodnici. De asemenea, gunoiul strâns din casă și funinginea din sobe sunt împrăștiate în grădină, cu scop fertilizator. Pentru masa de Ajun se pregătesc 12 feluri de mâncare de post, printre care grâu fiert, fasole, borș de bureți, ciuperci cu usturoi, fructe uscate. În mijlocul lor se așază un colac împletit sub forma cifrei 8, care nu se mănâncă, ci se păstrează pentru practicile agricole din primăvară. După ce preotul binecuvântează casa și bucatele, toată lumea se strânge în jurul mesei; resturile de mâncare se pun într-o farfurie pe marginea ferestrei, fiind oferite, în mod ritualic, morților.

După îndeplinirea obiceiurilor de Crăciun, sătenii dau curs ritualurilor de Anul Nou, strâns legate de ciclul viață-moarte-renaștere. Dansurile, costumele și măștile simbolizează despărțirea de vechiul an și întâmpinarea unui nou început. Plugușorul este una dintre cele mai frecvente tradiții desfășurate în ultima zi a anului; băieții își confecționează un plug în miniatură, decorat cu ciucuri și clopoței, la care înhamă un așa-zis buhai, o găleată legată la gură cu o piele de vită. Ajunși în gospodării, copiii strigă urările, agită plugul și plesnesc din bice. Versurile rostite se referă la muncile câmpului și invocă zilele fertile de primăvară.

Practicile de Anul Nou ilustrează un adevărat teatru popular cu personaje fabuloase, care pot aduce bunăstare și ghinion deopotrivă. Ele amintesc că doar păstrarea și respectarea obiceiurilor asigură belșugul, puterea și regenerarea. Ursul este o figură mitică venerată în Bucovina pentru forța, curajul și iscusința sa, considerându-se chiar că are abilitatea de a controla anotimpurile. Zgomotos și plin de tâlc, dansul ursului este însoțit de un alai format din colindători, toboșari și mascați. Bărbatul deghizat se învârte pe loc, se arată uneori mai fioros, alteori mai blând, se lasă la pământ, anunțând sfârșitul anului, apoi se ridică pentru a-l vesti pe următorul.

Caracteristica Bucovinei este reunirea tuturor personajelor într-o ceată numită Malanca. Conduse de calfă, acestea pun în scenă jocurile specifice; între ele se regăsesc Capra, Cerbul, Calul, Urâții și Frumoșii. Fetele nemăritate pregătesc colaci și vin în așteptarea colindătorilor și se îmbracă în straie de sărbătoare pentru a-i impresiona pe flăcăi.

Ultima zi din ciclul înnoirii anului este Boboteaza (6 ianuarie), când casele, fântânile, animalele și livezile sunt sfințite pentru a le feri de spiritele răufăcătoare. După slujbă, tinerii fac un foc la marginea satului, iar când acesta se stinge, sar peste jar pentru a scăpa de boli. La întoarcerea acasă, sătenii strigă în cor “Chiraleisa!”, cuvânt cu conotații magice.

În Bucovina, tradițiile de iarnă dau naștere unui spectacol bogat, în care își fac loc coregrafii ample, personaje fantastice, costume minuțios realizate și superstiții din popor. Sărbătorile capătă un farmec aparte, aducând bucurie și speranța unui an înfloritor